10 lucruri pe care nu trebuie să le ratezi în Napoli
10 lucruri pe care nu trebuie să le ratezi în Napoli

Napoli este greu de descris în cuvinte – este un oraș puzzle cu străduțe înguste, haotic și misterios; pe alocuri, murdar. Te zăpăcește de cum ajungi. E o urbe vie, alertă, colorată, cu clădiri vechi, biserici, muzee și castele, care mi-au dat senzația că am aterizat într-un alt secol.

Napoletanii sunt mândri, aprigi și vorbesc tare, de ai senzația că se ceartă non stop. Așa e felul lor de a fi, vulcanic și zgomotos. Gesticulează mult, ca să se facă bine înțeleși. E viața napoletană autentică, iar mie mi-a plăcut tare. Abia la Napoli am înțeles bine ce înseamnă: “vedi Napoli, puoi mori”, căci orașul asta îți oferă de toate: istorie, pizza, fotbal și mare.

Napoli a fost considerat, ani de-a rândul, extrem de periculos din cauza temutei mafii italiene – Camorra. Nu și acum. Ca o răzbunare a sorții, în ultima perioadă, napoletanii bat orice record în ale turismului. A ajuns cel mai vizitat oraș al Italiei. Pe străzi, e haos: mergi umăr la umăr alături de mii de oameni veniți din toate colțurile lumii. Citisem că Napoli nu este prietenos cu turiștii, însă eu nu m-am simțit nicio clipă în pericol, deși am hoinărit pe străzi la ore târzii.

CE AI DE FĂCUT ȘI DE VĂZUT?

1. Centrul Vechi este cel mai mare din Europa și este un loc protejat de UNESCO. Este Napoli “vero”: străzi înguste, case vechi, rufe atârnate peste tot, măcelarii, pizzerii, ateliere de reparat scutere, și câte și mai câte, toate învăluite într-un aer boem și cool. Napoletanii stau de vorba în fața ușii, gătesc la doi pași de tine, îți zâmbesc și nu se supără dacă le mai faci câte o fotografie. E un crampei de viață autentică napoletană.

2.Biserica Gesu Nuovo. Sunt aproape 1000 de biserici-monument în Napoli. Nu e colț de stradă unde să nu vezi un lăcaș de cult. Dintre toate bisericile pe care care le-am vizitat, Gesu Nuovo m-a impresionat cel mai mult. De afară, nu-ți dai seama că este o catedrală, ci, mai degrabă, ai spune că seamănă cu un mic castel. Chiar asta a și fost, înainte să fie biserică, atunci când a fost construit în secolul al 15-lea. Fațada este bizară, făcută din zeci de mici piramide, iar, în interior, m-au uimit grandoarea construcției și decorațiunile fabuloase ale stilului baroc napoletan.

3. Castelul Sant Elmo este locul de unde poți vedea cel mai bine orașul de sus, la 360 de grade. Castelul a fost ridicat în anul 1328 și are formă de stea. A fost, de-a lungul secolelor, fortăreața principală de apărare a orașului.

4. Castelul Nuovo este simbolul orașului. Este un castel impunător, construit în 1279, pe malul mării, reședința regilor napoletani și spanioli.

5. Cimitirul Fontanella – sau cimitirul sufletelor abandonate. Am citit pe Internet despre acest loc, ce-i drept, macabru și am vrut să-l văd cu ochii mei. Este, de-a dreptul, impresionant. Sunt peste 40.000 de rămășițe umane, puse una peste alta, într-o grotă enormă, în cartierul Materdei. Sunt oasele oamenilor sărmani, răpuși de ciuma din 1656, dar și a celor care nu au mai avut loc în cimitire.

Prin anii ‘50-‘60, napoletanii au dezvoltat un cult ciudat al morților. Veneau aici, își alegeau un craniu, îi aprindeau lumânări și îl rugau să le îndeplinească dorințele, să le spună în vis numerele la loto sau cu cine se vor căsători. Dacă nu li se îndeplinea dorința, atunci alegeau un alt craniu. Și tot așa. În 1969, cardinalul Ursi de Napoli a decis ca locul să fie închis, pentru că se ajunsese prea departe. Acum, se poate vizita, fără nicio taxă. Trebuie să ai doar puțin sânge rece.

6. Portul din Napoli este locul nimerit să-ți tragi sufletul, după ce umbli hai hui ore-ntregi prin oraș. Am stat pe faleză, am admirat Vezuviul, albastrul mării Tireniene, dar și sutele de oameni care se plimbau lângă mine.

7. Spaccanapoli este strada-emblemă a orașului. Îl taie, practic, în două. Cel mai bine se observă de sus, de la Castelul Sant’Elmo.

8. Pompeii și Ercolano. Nu ai cum să ajungi la Napoli și să nu dai o fugă până la Pompeii – este o lecție de istorie pe care nu trebuie să o ratezi. Din Gara Centrală, se ajunge într-o oră, pe linia Circumvesiana. Biletul de tren costă 3,90, iar intrarea la Pompeii 15 euro de persoană. Abia la Pompeii, înțelegi dezastrul din anul 79, când erupția vulcanului Vezuviu a îngropat totul în cale.

9. Insula Capri – în paradisul milionarilor lumii, care vin, an de an, cu iahturile aici, ajungi rapid. În doar 50 de minute, cu un feribot, din portul Napoli. O călătorie dus-întors costă 42 de euro. Eu n-am fost în plin sezon, așa că n-am avut șansa să-i văd pe stradă nici pe Tom Cruise și nici pe George Clooney. 😊 Dar cu toate acestea, insula este incredibil de frumoasă: căsuțe albe, o mare turcoaz, străduțe înguste și pitorești.

10. Coasta Amalfi: Positano, Amalfi, Ravello, Sorento. Pe coasta Amalfi, se ajunge cu trenul din Gara Centrală din Napoli, până la Sorento, iar tot din Gara din Sorento iei un autobuz local care te duce unde-ți poftește inima: în Positano, Amalfi ori în Ravello. Trenul costă 3,90 euro, iar autobuzul 2 euro.

Atenție însă! Drumul nu este pentru cei slabi de inimă, pentru că șoseaua șerpuiește, sus, pe stâncă, iar, jos, dacă te uiți, te ia amețeala. Sunt stânci abrupte și serpentine interminabile. Am văzut mulți turiști cărora li s-a făcut rău. Dar merită toată osteneala, atunci când ajungi în Positano, să nu mai zic și Ravello, care m-a cucerit definitiv. Uiți toată aventura drumului prăpăstios. Sunt sate de vis, pe care merită să le vedeți o dată-n viață.

Napoli e pizza!

Napoli nu e Napoli fără pizza!  Margherita este, fără îndoială, simbolul culinar al urbei. Costă doar 1,50 euro și vă garantez că ceva mai bun nu ați gustat vreodată. Sunt pizzerii tradiționale, la orice colț de stradă, au cuptoare cu lemne, iar ce iese din mâna napoletanilor dintr-un mic aluat, sos de roșii și mozzarella, e adevărată artă.

Istoria pizzei începe, în anii 1500, când roșiile au fost aduse pe continent din Peru. Era mâncarea preferată atât a plebei, cât și a nobililor, care și-au comandat cuptoare personale în palate. Pizza Margherita a fost inventată, în 1889, de Raffaele Esposito, bucătarul care a fost invitat la Palatul Reale din Capodimonte ca să gătească. Reginei i-a plăcut pizza cu mozzarella și roșii și a numit-o “Margherita”.

DE ȘTIUT:

Napoli este capitala regiunii Campania, al treilea oraș că mărime al Italiei, după Roma și Milano, port la Marea Tireniană. Are un milion de locuitori și este pe lista celor mai populate orașe din Europa.

CUM AJUNGI?

Sunt numeroase curse low cost spre Napoli, iar dacă nu mergeți în sezon puteți găsi un bilet de avion dus-întors chiar și cu 150 de lei.

UNDE TE CAZEZI?

Pentru prima dată, am ales să stau, nu la hotel, ci la un apartament aflat în apropierea Gării Centrale. Și ce bine a fost! Vă recomand din toată inima Holiday Flat Napoli: un loc liniștit și curat, cu acces rapid la mijloacele de transport în comun.

 

 

Distribuie articolul prietenilor tai

Citeste si...

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fii prieten cu noi pe Facebook