Dragă mamă, dragă tată, iartă-ne că am fost ocupați! Azi am veni, dar nu mai putem.
Dragă mamă, dragă tată, iartă-ne că am fost ocupați! Azi am veni, dar nu mai putem.

S-a așternut liniștea peste lume, peste lumea asta mare în care ne-am împrăștiat cu toții. Și e atât de liniște și în viețile noastre, încât gândurile îți zboară fără să vrei la tine, cel de ieri. Ce ai făcut tu până ieri? Mereu pe fugă, mereu preocupat de ceva, fără să vezi, de fapt, esența vieții, deși o știai atât de bine. Ai muncit, te-ai zbătut, ai plecat afară sau te-ai mutat într-un alt oraș, ai alergat ca să-ți faci un rost. Pentru tine și ai tăi rămași într-un colț de Românie.

Dar știi prea bine că aveai în minte un cuvânt care te măcina și nu-ți dădea pace: „acasă”. Și mereu îți spuneai “încă puțin și mă duc acasă”, „nu azi, dar poate mâine sau luna viitoare”. Mai amânai, mai aveai ceva de făcut, niciodată nu era momentul potrivit pentru “acasă”, acolo unde îți era sufletul. Trăiam în viteza a cincea și cu furtună în suflete.

Azi nu mai putem să ne ducem acasă.

Abia acum ne dăm seama cât am lipsit din viețile noastre și abia acum realizăm că era mai important să o vezi pe mama sau să vorbești cu ea la telefon decât să mai rezolvi încă un task pentru muncă. “Te sun eu mai târziu”, „am puțină treabă acum” și uitai să suni sau sunai peste două zile. Vă este cunoscut?

Așa că, dragi părinți, vă scriem din depărtare și vă spunem azi ce ar fi trebuit să auziți și ieri. 

SCRISOARE CĂTRE PĂRINȚI

*** Să ne iertați pentru că, ieri, am fost prea ocupați și nu ne-am dat seama că vine acest mâine. Azi am veni, dar nu mai putem.

*** Să ne iertați pentru că, ieri, v-am umplut căsuța poștală cu mai multe vederi decât vizite. Azi am veni, dar nu mai putem.

*** Să ne iertați pentru că, ieri, stăteam o oră cu voi, azi am sta zile. Am veni, dar nu mai putem.

*** Să ne iertați pentru că, ieri, telefonul șefului sau al colegului era mai important și vă puneam pe “hold”. Azi i-am pune pe ei pe “hold”.

*** Să ne iertați pentru că, ieri, colindam lumea-n lung și-n lat mai des decât veneam să vă vedem. Azi ne-am rezerva o vacanță acasă, dar nu mai putem.

*** Să ne iertați pentru că, ieri, eram copiii rătăciți prin lume. Azi vrem să venim acasă, dar nu mai putem.

*** Să ne iertați pentru că, ieri, vă furam îmbrățișari. Azi vrem să vă ținem în brațe și să nu vă mai dăm drumul.

*** Să ne iertați pentru că, ieri, Bali, Mexic și Thailanda erau mai aproape decât Bucovina sau Carei. Azi vrem să venim acasă, dar nu mai putem.

*** Să ne iertați pentru că, ieri, am alergat să adunăm lucruri, azi vrem să adunăm clipe.

*** Să ne iertați pentru că, ieri, am crezut că timpul are răbdare. Abia azi ne-am dat seama că nu-i așa.

Așa a fost până mai ieri… dar ziua de azi ne va schimba. În bine.

(Foto: Teodora Suth)

Distribuie articolul prietenilor tai

Citeste si...

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fii prieten cu noi pe Facebook