De la un trecut întunecat, la un viitor strălucit! Așa poate fi descrisă, pe scurt, povestea orașului Matera. Dacă acum 70 de ani, era considerat rușinea Italiei din cauza sărăciei și a bolilor, astăzi, este mândria peninsulei. Din 1993, Matera este sit protejat Unesco și capitală culturală europeană în 2019. Poate fi o idee grozavă pentru un city break, mai ales că nu este departe de România: se ajunge de la Bari, la două ore de zbor de noi.
MINUNEA DE LA MATERA – DE LA RUINE LA GLORIE
E un oraș unic, inedit, ridicat pe o stâncă semeață de calcar, cu locuințe săpate în piatră, numite sassi, care te vor provoca să cunoști un crâmpei din lumea de altădată. La Matera, totul a rămas încremenit în timp, este, practic, un muzeu în aer liber, fabulos. Da, fabulos, cam acesta ar fi cuvântul care ar descrie cel mai bine Matera.
Dacă te pierzi pe străduțele-i înguste, ai senzația că ai nimerit în epoca de piatră, în viața familiei Flintstone. De altfel, orașul este unul dintre cele mai vechi așezări ale lumii. Este cunoscut și sub numele de “Ierusalimul Vestului”: singurul loc din lume, unde locuitorii se pot mândri că trăiesc, în aceleași case ca și strămoșii lor, acum 9000 de ani. (foto: Dana Aldea).
Dacă astăzi, căsuțele săpate în calcar sunt atracția turiștilor din întreaga lume, în anii din urmă, aici, era un loc al deznădejdii: cei peste 13.000 de locuitori trăiau, izolați, la limita existenței, îngrămădiți în locuințe insalubre, fără curent, fără apă, bolnavi de malarie și tifos, iar rata de supraviețuire a copiilor era scăzută. Până în anii ’80, orașul avea să fie complet abandonat. În anii ’90, unii proprietari s-au gândit să revină ca să reînvie locul și să-l redea turismului. Acum, jumătate dintre case sunt restaurate, iar căsuțelor de piatră li s-a mai dat o șansă.
Majoritatea locuințelor săpate în stâncă s-au transformat în baruri, restaurante, hoteluri sau platouri de filmare pentru filme celebre. Amintesc aici doar pelicula “Patimile lui Christos” a lui Mel Gibson, care a fost filmată în Matera și în care a jucat Maia Morgenstern.
Ce m-a fascinat este îngrămădirea de case, săpate una peste alta, ca o cetate greu de cucerit. Totul este din piatră: case, scări, intrânduri, coridoare, încăperi minuscule construite una peste alta, ca într-o favelă braziliană. Este viața pe verticală, un labirint nesfârșit, în care m-am pierdut și am rătăcit ore întregi fără să mă plictisesc, pentru că, la fiecare colț, peisajul este altul: ici, o turla de biserică, ‘colo, un horn sau țigle frumos aranjate.
CE TREBUIE SĂ VEZI?
Muzeul Național Ridola, biserica San Pietro Caveoso, biserica Madonna dell’Idris, Galeria MUSMA – muzeul de sculptură contemporană. În fiecare an, pe 2 iulie, are loc festivalul Festa della Bruna: paradă de costume de epocă și focuri de artificii.
CUM AJUNGI?
Din Bari, se ajunge cam într-o oră și jumătate cu un tren privat din gara Bari Centrale. Costă 5 euro un drum sau cu autobuzul tot din Bari Centrale . Un bilet costă 3,40 euro, iar călătoria durează o oră. Vă recomand trenul. Este mult mai confortabil.
UNDE TE CAZEZI?
Dacă tot ești aici, este o experiență unică să dormi pentru o noapte într-o astfel de peșteră de calcar. Sunt numeroase hoteluri și case de închiriat. În funcție de stele și de condiții, prețurile pornesc de la 30 de euro pe noapte și pot ajunge chiar și la 300 de euro.
