Vrei să vezi ce minunății a creat natura? Atunci vizitează Muzeul Trovanților de la Costești sau pe cel de la Bozioru, din Buzău, rezervații naturale de excepție, cu forme de roci bizare, de diferite mărimi și texturi, care te vor uimi. În popor, se numesc ,,pietrele care cresc’’ sau pietrele vii. Hai să descoperim acest fenomen atipic și să aflăm ce se ascunde, de fapt, în spatele legendelor locale!
Muzeul Trovanților de la Costești
Unde? Costești, la 40 de kilometri de Râmnicu Vâlcea.
Sunt pietrele care… cresc sau trovanții, care au forme ciudate, multe dintre ele semănând cu cifra opt. Mărimile lor variază de la câțiva centimetri, pietricele mici, până la formațiuni enorme 5 metri înălțime, care cântăresc câteva tone. Este singurul muzeu din lume dedicat trovanților. Intrarea este liberă. Pentru copii, dar și pentru adulți locul este o încântare.
Cum s-au format trovanții de la Costești?
Trovanții sunt, într-adevăr, o ciudățenie a naturii, stânci unice care au apărut, în condiții speciale, acum peste 5,6 milioane de ani, când, în zonă, exista o deltă. Rocile sunt, de fapt, depozite dure de gresie, care adună nisip și sunt cimentate de apa cu o concentrație mare carbonați de calciu. La Costești, trovanții se formează într-o râpă și apoi cad spre vale. Și, da, aceste pietre cresc și se deplasează, ce-i drept, foarte încet.
Locuri de cazare de vis, în Vâlcea, vezi AICI!
Explicația este una simplă: când plouă foarte mult, pietrele absorb mineralele din apă și se extind din interior spre exterior, tot adăugându-se straturi și straturi de inele, asemănătoare copacilor, iar, pentru că absorb și nisipul umed din jur și doar par că se mișcă. Nu, nu se mișcă, spun specialiștii, pentru că sunt forme minerale, fără viață, depozite de nisip, modelate natură, având un mod de formare asemănător cu al perlelor.
Legendele Trovanților de la Costești
Formele ciudate ale pietrelor au aprins imaginația localnicilor și așa s-au născut mai multe legende locale. Unii spun că ar fi aduse de extratereștri și că ar fi mărturii elocvente ale existenței acestora, ori că ar avea origini supranaturale sau că ar ascunde comori din vechime.
Locuri de cazare de vis, în Vâlcea, vezi AICI!
Unde te cazezi?
Vă puteți caza în zonă la Hanul Vatra, un loc superb, child friendly.
Cât costă o noapte de cazare, vezi AICI!
Obiective turistice în zonă: Mănăstirea Arnota, Mănăstirea Bistrița.
Cum ajungi? Rezervația este situată în comuna Costești, lângă DN 67 Râmnicu Vâlcea-Târgu Jiu, lângă o fostă carieră de nisip. Se întinde pe un hectar și este considerată rezervație geologică și arie protejată.
TROVANȚII DE LA BOZIORU SAU BABELE DE LA ULMET
Și în Ținutul Buzăului, se găsesc trovanți, mai exact, în satul Ulmet, pe Valea Bălănesei. Sunt și aici pietre de diferite mărimi, cu forme bizare, asemănătoare farfuriilor zburătoare sau zoomorfe: păsări, reptile, etc. Legendele locului spun că trovanții ar aduce noroc sau că te-ar scăpa de orice gând rău sau că, după ploaie, ar apărea alți trovanți mici, care înghit nisip și așa cresc.
Unde te cazezi?
Vezi mai multe cazări de vis din Buzău, AICI!
Noi am ales Cervus Măgura, un complex cu 3 căsuțe cu un design superb, în stil nordic. De aici poți ajunge ușor la principalele obiective din Ținutul Buzăului.
Vezi aici cât costă o noapte de cazare, AICI!
Unde se mai găsesc trovanți în România?
Mai sunt locuri la noi unde poți vedea trovanți: la Chiojdu, în Prahova, în Casolt, Sibiu, în Hasdat, Hunedoara, dar și în județele Bacău și Suceava, precum și în Munții Berzunți și în Podișul Someșan. Astfel de formațiuni stâncoase se mai găsesc și în Mexic, în Statele Unite, în China, în Argentina, Peru și în Rusia.
Călătorii inspirate vă dorim!
***Acesta este un review by calatorinbascheti.ro și reprezintă strict percepția noastră asupra locului, dar și gusturile și așteptările proprii. Responsabilitatea serviciilor și a gestionării pachetului de vacanță aparțin exclusiv proprietarilor pensiunii.
***Calatorinbascheti.ro este un proiect independent. Dacă ți-a plăcut acest articol, ne poți susține cu un SHARE la butonul de share Facebook de mai jos.
