În nordul României, în satele din Maramureș, tradiția porților din lemn încă mai dăinuie. Nu sunt doar simple elemente de decor, ele spun povești despre statutul social, credință, protecție și identitate. Ridicate, cu migală, din stejar masiv și împodobite cu motive tradiționale, porțile maramureșene sunt un simbol al regiunii și una dintre cele mai fotografiate atracții pentru pasionații de itinerarii culturale.

O scurtă istorie a porților maramureșene

Unde? Maramureș, în satele de pe Văile Mara, Cosău şi Iza, precum şi în unele localităţi din Ţara Lăpuşului.

Începem povestea porților maramureșene cu un citat reprezentativ al meșterului popular Teo Bârsan din Bârsana:

,, Poarta face legătura cu lumea de dincolo de sat, cu lumea ferită, ascunsă de tot ce e rău și ceea ce poate atinge pe cei din casă. Este o trecere de la rău spre căldura unei lumi arhaice, păzită de toți și de toate. Are o funcție sacră, de cele mai multe ori, poarta e mult mai mare decât casa și dependințele, e ca o cetate, ca un zid de apărare peste care nu se poate trece și nici nu se poate zări ceva. Pășirea dincolo de poartă, trecerea era un act ritualic de purificare a celui odată intrat în spațiul familial’’.

Porțile maramureșene ar exista încă din perioada feudală, când doar nemeșii (ţăranii nobili) aveau dreptul să își construiască porți mari, iar țăranii simpli doar vranițe (lemne legate, pe o ramă dreptunghiulară).

Citește aici despre alte obiective turistice din Maramureș

Primele porți monumentale din lemn datează din secolele al XVII–XVIII-lea, deși tradiția prelucrării lemnului în zonă este mult mai veche. Maramureșul a fost o regiune bogată în păduri, iar lemnul a devenit materialul esențial pentru case, biserici, anexe și, desigur, porți.

Inițial, poarta avea un rol practic – delimita proprietatea și proteja gospodăria. În timp însă, ea a devenit un indicator al statutului familiei. Cu cât gospodăria era mai înstărită, cu atât poarta era mai înaltă, mai masivă și mai bogat ornamentată.

Vezi aici o locație superbă, tradițională, din Maramureș

În secolul al XIX-lea, porțile monumentale cu trei stâlpi și acoperiș înalt au devenit un element definitoriu al satelor maramureșene. Meșterii dulgheri transmiteau tehnicile din generație în generație, iar fiecare poartă era unică.

Simbolistica sculpturilor

Privind atent o poartă maramureșeană, vei descoperi un adevărat limbaj al simbolurilor. Cele mai întâlnite motive sunt:

• Funia împletită – simbol al continuității vieții și al legăturii dintre generații, împletirea vieții cu moartea, a binelui cu răul, a luminii cu întunericul. Apare sub formă de torsadă și reprezintă legătura infinită dintre cer și pământ. Este considerată un simbol al energiei și al protecției.
• Soarele – asociat cu viața, energia și protecția divină, reprezentat prin rozete sau cercuri, având un rol de protecție împotriva forțelor întunericului.

• Pomul vieții – simbol al vitalității, rodniciei, reprezentat prin brad.
• Dinții de lup – motive geometrice triunghiulare, care au scop de apărare, fiind menite să țină la distanță spiritele rele sau animalele sălbatice.
• Crucea – simbol al credinței creștine, element protector împotriva forțelor malefice.
• Cocoșul – amplasat pe coama acoperișului, anunță răsăritul și izgonește duhurile rele ale nopții.
• Porumbelul – reprezintă puritatea sufletului și pacea.
• Vasul cu flori – simbolizează ospitalitatea, frumusețea și viața.

Arhitectura porții

O poartă tradițională maramureșeană este realizată, de regulă, din stejar, un lemn durabil și rezistent. Structura clasică include:

• doi sau trei stâlpi principali sculptați;
• grindă superioară bogat ornamentată;
• poartă mare pentru car și animale;
• portiță mică pentru accesul zilnic;
• acoperiș în două sau patru ape, adesea, cu șindrilă.

Proporțiile sunt impresionante – unele porți ating 4–5 metri înălțime, oferind o imagine monumentală chiar înainte de a păși în curte.

Unde mai poți vedea porți autentice

Azi, în Maramureş, mai pot fi văzute porţi şi case vechi din lemn, în special, în satele de pe Valea Cosăului şi Valea Marei, dar şi în Muzeul Satului din Baia Mare, Sighetul Marmației și Muzeul Satului Dimitrie Gusti din București. Localități precum Bârsana, Ieud, Botiza sau Săpânța păstrează numeroase porți vechi, încă folosite de localnici.

Unde te cazezi în Maramureș:

Vezi aici 5 locații superbe cu piscină și spa, în Maramureș

Vezi aici 10 locații tradiționale în Maramureș

Călătorii inspirate vă dorim! 

***Acesta este un review by calatorinbascheti.ro și reprezintă strict percepția noastră asupra locului, dar și gusturile și așteptările proprii. Responsabilitatea serviciilor și a gestionării pachetului de vacanță aparțin exclusiv proprietarilor pensiunii.

***Calatorinbascheti.ro este un proiect independent. Dacă ți-a plăcut acest articol, ne poți susține cu un SHARE prin butonul de share Facebook de mai jos.

***Acest articol conține linkuri afiliate. Pentru o decizie care să se alinieze cu preferințele voastre, consultați toate review-urile din online.